un poster violet, alb-negru pentru Victor Bicycles cu două imagini cu femei pe bicicletă.
Narațiune

„Femei, feriți-vă de fața de bicicletă!” – dar ce este „fața de bicicletă”?

O boală pentru a avertiza femeile de pericolele ciclismului și ale călătoriilor independente

de
Susan Muthalaly (se deschide într-o fereastră nouă) (Europeana Foundation)

Este greu de imaginat că, aproximativ acum un secol, femeile erau descurajate să meargă cu bicicleta.

Faptul că bicicletele erau tot mai disponibile le-a adus femeilor capacitatea de a se mișca și de a călători singure. Acest lucru, desigur, a amenințat hegemonia masculină.

La sfârșitul secolului al XIX-lea, medicii au inventat o boală numită „fața de bicicletă”, pentru a descuraja femeile să meargă cu bicicleta.

Ce este „fața de bicicletă”?

Soluția a fost să le sperie pe femei, să le facă să creadă că mersul pe bicicletă le va face ochii bulbucați, iar obrajii ieșiți în afară din cauza efortului de a-și menține echilibrul. „Fața de bicicletă” era de obicei inroșită, dar uneori palidă, și părea întotdeauna obosită. Acestea erau considerate considerate trăsături feminine nedorite.

Articolele publicate își propuneau, de asemenea, să le facă pe femei să creadă că mersul excesiv pe bicicletă le face vulnerabile la boli.

Medicii au fost, de asemenea, îngrijorați că femeile care merg pe bicicletă erau prea atrăgătoare din punct de vedere sexual. Să mergi călare pe orice era văzut ca fiind prea masculin pentru orice femeie sau fată adevărată.

o fotografie alb-negru, trei femei îmbrăcate formal stând în picioare lângă trei biciclete.
o fotografie alb-negru, trei femei în rochii lungi albe stau lângă bicicletele lor.

Când au început femeile să meargă cu bicicleta?

Mulți pasionați de ciclism nu au fost de acord cu existența unei boli numite „fața de bicicletă”. În schimb, ei au sugerat că activitatea fizică ar îmbunătăți sănătatea femeilor.

Ciclismul îi poate ajuta pe bicicliști să se simtă mai bine atât fizic, cât și emoțional. Ciclismul nu numai că le-ar întări pe femei,, ci le-ar putea face și mai încrezătoare în propriile lor abilități.

În aceste postere de la sfârșitul secolului al XIX-lea – de la Biblioteca Națională a Franței – femeile nu au, clar, „față de bicicletă”!

un poster cu o femeie care merge pe bicicletă pe lângă niște gâște, cu cuvintele „Motocycles Comiot”.
un poster care arată o femeie cu bicicleta cu imagini reprezentative din Paris în fundal.
un poster cu o femeie pe o bicicletă făcând cu mâna altei femei, cuvintele „Nordisk Cyclefabrik” cu galben strălucitor.
un poster, o femeie care ține în mână un evantai și merge pe bicicletă arată cu degetul cuvintele ”Gladiator cycles” (biciclete marca Gladiator).
un poster grafic care arată o femeie călare pe o bicicletă, pe fundal galben și cu cuvântul HURTU scris cu roșu aprins.
un poster pentru „bicicletele Sirius” care arată un grup de femei care se uită la o bicicletă ținută de un bărbat.
un poster pentru „Cycles Humber” cu o imagine dinamică a unei femei într-o rochie galbenă mergând pe bicicletă.
un poster pentru „La Guepe” cu o femeie cu aripi și antene ca de fluture, care merge pe bicicletă.
un poster care arată o femeie stând în timp ce ținea o bicicletă, cu imaginea Parisului în fundal.
un poster pentru „Cycles Motos Armor” cu o femeie îmbrăcată în alb ținând o bicicletă.
un poster de publicitate pentru bicicletele Humber, în care o femeie merge pe o bicicletă, privită din față.

Traducere revizuită de Mihaela Hendres