Europa prinde formă
Frontierele Europei se schimbă: anii '90
Cum arată viitorul într-o Europă redefinită
Cum arată viitorul într-o Europă redefinită
Dezvoltarea unei Europe fără frontiere continuă în anii '90, cu o extindere mai mare, cu lansarea pieței unice, cu călătorii fără frontiere și cu moneda euro. Cum au reacționat alegătorii la urne?
1994: o nouă Europă cu un nou tratat
Lumea de la frontierele Uniunii Europene devine de nerecunoscut de la alegerile anterioare. Germania se reunește, în timp ce destrămarea Iugoslaviei stârnește tensiuni care duc la războaie violente ce vor ține aproape un deceniu.
Căderea zidului Berlinului la 9 noiembrie 1989 este impulsionată de demonstrații pașnice și marșuri de protest ale organizațiilor societății civile est-germane nou-create. Revoluția pașnică face parte dintr-un lanț divers de evenimente, precum mișcarea Solidarność din Polonia, Picnicul paneuropean din Ungaria, Revoluția de catifea din Cehoslovacia, Calea Baltică și revoluția violentă din România. În Europa Centrală și de Est, oamenii ies în stradă pentru a lupta pașnic și în unitate pentru democrație, libertatea de circulație și statul de drept.
În Uniunea Europeană, integrarea continuă. Se semnează Tratatul de la Maastricht, ceea ce reprezintă o etapă importantă, în care se stabilesc norme clare pentru viitoarea monedă unică, precum și pentru politica externă și de securitate și pentru o cooperare mai strânsă în domeniul justiției și afacerilor interne. Parlamentul capătă un rol mai important în luarea deciziilor prin introducerea procedurii de codecizie. În plus, Comisia Europeană trebuie să fie aprobată acum de Parlamentul European înainte de a intra în funcție.
Piața unică începe cu 12 țări membre ale UE în 1993, făcând posibilă libera circulație a persoanelor, bunurilor, serviciilor și capitalurilor între aceste țări. În prezent, ea cuprinde toate cele 27 de țări membre ale UE, dar și Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția.
Pentru prima dată, cetățenii Uniunii pot vota în țara lor de reședință, chiar dacă nu au cetățenia țării respective. Astfel, cetățenii își pot exercita drepturile democratice indiferent de unde locuiesc în UE, ceea ce reprezintă un pas înainte către o democrație cu adevărat europeană.
1999: eliminarea frontierelor în Europa
Alegătorii din Austria, Finlanda și Suedia participă pentru prima dată la alegerile UE.
În martie 1999, Comisia Europeană, prezidată de Jacques Santer, demisionează sub presiunea Parlamentului European.
Tratatul de la Amsterdam intră în vigoare în mai 1999, simplificând și extinzând aplicarea procedurii legislative de codecizie, transformând Parlamentul în colegislator împreună cu Consiliul în multe domenii. Între timp, urmează să aibă loc o extindere către Europa de Est.
Acordul Schengen (1995) intră în vigoare în primele șapte țări: Belgia, Franța, Germania, Luxemburg, Țările de Jos, Portugalia și Spania. Călătorii se pot deplasa acum între aceste țări fără niciun control al pașapoartelor la frontieră.
Pentru alegători, prima prioritate este asigurarea locurilor de muncă, urmată de acțiunile de combatere a drogurilor și a criminalității și apoi de politica în materie de mediu și de protecție a consumatorilor. Și criza din Kosovo reprezintă o problemă importantă pentru public.